Popești-Leordeni, parte din Sectorul 4? Argumentele pro și contra

E una dintre acele discuții care apar periodic la cafea, în grupurile de cartier sau la coada de la metrou: „Până la urmă, noi suntem tot București, nu?”. Mulți locuitori din Popești-Leordeni au buletin de București, lucrează în București și iau metroul de la Dimitrie Leonida ca și cum ar fi în Berceni. Pe hartă însă, granița există. Dincolo de ea ești în județul Ilfov, cu primar, consiliu local și reguli proprii.

În aprilie 2025, subiectul a primit un impuls neașteptat.

Ce a spus primarul Sectorului 4

Răspunzând la o întrebare despre zona Popești-Leordeni (Popești Vest), primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a spus într-un clip pe TikTok, potrivit Mediafax (10 aprilie 2025), că întreaga zonă Popești-Leordeni ar trebui să fie parte integrantă a Bucureștiului, mai exact a Sectorului 4. A adăugat că speră ca, la un moment dat, acest lucru să se întâmple, și a prezentat ideea drept punctul lui de vedere.

Presa nu a consemnat atunci o reacție oficială din partea Primăriei Popești-Leordeni și nici vreun demers concret. Așadar, a rămas o declarație. Una care a pornit însă o discuție veche.

A mai fost Popeștiul „al Bucureștiului”?

Într-un fel, da. Între 1981 și 1997, localitatea a făcut parte din Sectorul Agricol Ilfov, subordonat administrativ municipiului București. Abia în 1997 sectorul agricol a redevenit județul Ilfov, iar Popeștiul, comună pe atunci, a rămas în județ. Ulterior a devenit oraș și, după 2010, a explodat demografic: de la 21.895 de locuitori în 2011 la 53.434 în 2021, potrivit INS.

Cum s-ar face, practic, o asemenea schimbare

Granițele dintre localități și județe nu se mută printr-o declarație și nici printr-o hotărâre a primăriei. Legea referendumului (Legea nr. 3/2000) spune că proiectele de lege care modifică limitele teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se supun obligatoriu aprobării prin referendum de către cetățenii din unitățile respective.

Pe scurt, ar fi nevoie de:

1. o inițiativă legislativă (Guvern sau parlamentari);
2. un referendum local în care să voteze locuitorii, cel puțin cei din Popești-Leordeni;
3. o lege adoptată de Parlament;
4. o reorganizare complexă: bugete, personal, servicii publice, acte de proprietate, taxe, școli și transport.

Ultimul cuvânt l-ar avea deci locuitorii orașului, inclusiv cei care au domiciliul aici. Și asta e încă un motiv pentru care contează să ai acte de Popești dacă locuiești aici, despre care am scris în ghidul pentru cei care s-au mutat în Popești-Leordeni.

Argumente „pentru”: de ce ar avea sens

• Oamenii trăiesc deja „bucureștenește”. Mulți lucrează în București, au medicul sau buletinul acolo și fac zilnic naveta cu metroul M2.
• Transport și infrastructură gândite unitar. Străzile din Popești Vest continuă străzile din Berceni, iar stațiile Dimitrie Leonida și Tudor Arghezi deservesc practic Popeștiul. O singură administrație ar putea planifica traficul, transportul și utilitățile fără „granița” dintre ele.
• Servicii publice mai mari. Susținătorii ideii spun că o administrație de sector are mai multă capacitate (buget, aparat, experiență) pentru școli, spitale, parcuri și curățenie.
• Mai puțină confuzie. Nu ar mai exista situația în care locuiești într-un oraș, dar „figurezi” în altul.

Argumente „contra”: de ce mulți ezită

• Autonomia locală. Acum orașul își alege propriul primar și consiliu local, care decid pentru Popești. Ca parte a unui sector, deciziile s-ar lua la nivelul sectorului și al Capitalei, unde Popeștiul ar fi doar o parte dintr-un întreg mai mare.
• Taxele și regulile s-ar schimba. Impozitele locale, regulile de parcare, urbanismul și multe altele ar urma regulile Bucureștiului, care pot fi diferite de cele de acum.
• Bugetul și prioritățile. Unii se tem că zona ar ajunge „la periferia” priorităților unui sector deja mare, în loc să fie centrul atenției propriei primării.
• Identitatea orașului. Pentru localnicii vechi, Popeștiul și Leordeniul au istoria și comunitatea lor, nu sunt „un cartier al Bucureștiului”.
• Problemele nu dispar la schimbarea etichetei. Traficul, mirosurile (despre care am scris în articolul despre mirosurile din sud) sau lipsa spațiilor verzi nu se rezolvă automat schimbând denumirea pe hartă.

Există și o cale de mijloc

Între „rămânem cum suntem” și „trecem la București” există variante de cooperare care deja funcționează parțial:

• Transportul metropolitan. Liniile de autobuz care leagă Ilfovul de București sunt coordonate la nivel metropolitan. Din septembrie 2025, de exemplu, autobuzul electric 480 leagă Metrou Berceni de Nicolae Teclu prin Popești.
• Proiectele comune de infrastructură. Consiliul Județean Ilfov a pus în dezbatere publică planuri de amenajare a teritoriului care discută prelungirea magistralei M2 spre zona periurbană (Berceni, Popești-Leordeni).
• Acordurile între primării pentru drumuri, utilități sau servicii, fără mutarea granițelor.

Tu ce ai vota?

Dacă mâine ar avea loc un referendum, ai vota ca Popești-Leordeni să devină parte a Sectorului 4? Ce ar trebui să se schimbe ca să spui „da”, sau ce te-ar face să spui hotărât „nu”? Scrie-ne în comentarii, cu argumente. Vrem să vedem cum gândește orașul, nu doar cei care fac declarații.

Întrebări frecvente

Surse: Mediafax (10 aprilie 2025), Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, Institutul Național de Statistică, Consiliul Județean Ilfov. Articolul prezintă argumentele ambelor tabere și nu susține o anumită opțiune.